Despre carte: an / Necromanții din lumea noastră sunt respectați și de temut. Ei pot alege pe oricine ca student și nimeni nu îndrăznește să refuze. Tatăl meu nici nu a îndrăznit când m-au ales. Acum sunt ucenic de necromant. Mi-am părăsit casa, viața mea obișnuită, și am rămas singur cu cineva care nu se poate privi în ochi fără să tremure. Se spune că un necromant nu are chip, dar eu cred că Wald nu are inimă. Am visat să găsesc într-o zi o modalitate de a părăsi conacul lui sumbru și de a mă întoarce acasă. Dacă aș fi știut că eu însumi aș refuza să plec și că inima mea ar fi dată unui străin. Dar am făcut o greșeală??